Psihiatrie pediatrica
Psihiatrie pediatrica
Ce este psihiatria pediatrica?
Psihiatria pediatrica reprezinta specialitatea medicala, care se axeaza pe diagnosticul, terapia, preventia agravarii (recaderilor) si studiul tulburarilor din sfera de psihiatrie la varsta pediatrica. Vorbim despre pacienti copii sau adolescenti, dar si despre familiile acestor pacienti. Psihiatria pediatrica are in vedere tulburari mentale, de gandire, dar si emotionale, comportamentale sau de dezvoltare.
Medicul specializat in psihiatrie pediatrica se ocupa atat de pacient, cat si de apartinatori. Rolul medicului psihiatru este de a evalua, diagnostica, trata si monitoriza pacientul. Acesta trebuie sa ofere consiliere si parintilor/tuturilor.
Cand ar trebui sa consultam psihiatrul de copii?
Copiii sunt unici si fiecare are un ritm de dezvoltare diferit, dar si un comportament diferit. Este foarte important ca parintii sa fie constienti de acest aspect, mai ales daca considera ca au un copil cu probleme de comportament.
Nu orice abatere de la dezvoltarea si comportamentul de tip „standard” este un motiv de ingrijorare. Nu orice abatere semnaleaza o patologie/problema.
Parintii trebuie sa ia in considerare si faptul ca anumite etape de varsta sunt insotite, in mod normal, de provocari si dificultati. Acestea se refera atat la copil, cat si la parinti. De asemenea, parintii trebuie sa inteleaga faptul ca pacientii pediatrici sunt caracterizati de imaturitate, inclusiv emotionala.
Cu toate acestea, cand este nevoie de un consult la un psihiatru pediatru?
Daca observi la copilul tau un tipar comportamental sau emotional diferit, repetitiv, fara o anumita cauza solida, se recomanda un consult de psihiatrie pediatrica.
De asemenea, in cazul in care personalul competent semnaleaza probleme comportamentale ale copilului, se impune un consult de psihiatrie pediatrica.
Tulburarile psihiatrice sunt cele care pot determina (sau putem anticipa ca vor determina) dezvoltarea si functionarea inadecvate ale copilului (aici vorbim despre familie, mediul educational sau mediul social etc).
Este important sa stim ca anumite evenimente negative pot influenta dezvoltarea si echilibrul neuropsihic al unui copil, care pana in acel moment s-a dezvoltat in parametri normali. Aceste evenimente pot fi: deces al unei persoane dragi/apropiate/cunoscute, divortul parintilor, bullying-ul scolar sau din grupul de prieteni si multe altele.
In acest caz, este nevoie sa apelam la un medic specializat in psihiatrie pediatrica.
Consultatia este primul pas, ulterior putand sa urmeze mai multe consilieri.
Exista anumite semne de „alarma”, care indica necesitatea unei consultatii.
Acestea sunt grupate utilizand ca si criteriu varsta sau intervalul de varsta si sunt reprezentate de:
Intre 1 si 3 ani
- copilul nu pare a se dezvolta in ritmul copiilor din jurul sau
- nu are achizitii de cunostinte specifice varstei (de exemplu, nu foloseste cuvinte sau pare ca nu intelege propozitii simple)
- nu priveste in ochi, atunci cand interactioneaza
- nu arata cu degetul
- nu urmareste degetul parintelui, cand i se arata ceva
- se suspecteaza probleme de neurodezvoltare, precum tulburarile din spectrul autist
Intre 3 si 7 ani
- la varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani, semnele prezentate anterior, intre 1-3 ani, sunt mult mai evidente
- pot aparea starile de nervozitate si opozitie permanenta
- copilul este in permanenta miscare si nu isi mentine atentia nici macar 5-10 minute la gradinita sau in cursul jocului
- copilului ii este frica sa mearga la scoala
- exista o dificultate emotionala in urma unui episod traumatic (divortul parintilor, pierderea unui animal preferat, pierderea unei fiinte dragi, probleme intre parinti legate de custodie)
Intre 7 si 12 ani
- se remarca o tristete prelungita, aparent nejustificata
- se evidentiaza „lipsa de chef” sau furia, care sunt aproape permanente
- exista diverse frici, care il impiedica pe copil sa participe la anumite activitati
- agresivitate fata de colegi, bullying
- copilul se izoleaza de prietenii uzuali si de alte persoane, petrecand din ce in ce mai mult timp singur
Intre 12 si 18 ani
Pe langa motivele prezentate la perioada anterioara, la aceasta varsta pot aparea probleme de comportament, cum ar fi:
- fuga de acasa
- consumul de substante psihoactive
- probleme emotionale mai marcante (de exemplu: tristete cu idei de suicid, autovatamare – se taie, se loveste singur)
- se remarca dificultati in a stabili relatii cu alti adolescenti
- exista tulburari de alimentatie (copilul mananca excesiv sau nu mananca mai deloc)
- apar anxietatea si depresia
- insomnii
- cosmaruri repetate, care sunt insotite de un somn agitat si ineficient
- exista modificari ale gandirii, cu insistenta crescuta pe anumite teme greu de inteles pentru cei din jur
- copilul aude voci sau este in mod continuu suspicios si speriat
Ce face un medic specialist in psihiatrie pediatrica?
Ce se intampla la un control psihiatric la copii?
Abordarea este diferita fata de Psihiatria adultului, fiindca are in centru copilul.
Acesta traverseaza etape de dezvoltare ale personalitatii, iar din aceasta cauza, medicul specializat in psihiatrie pediatrica (psihiatrie infantila) trebuie sa ia in considerare toate stadiile de dezvoltare ale personalitatii pacientului de varsta pediatrica.
Procesul este unul complex, multidisciplinar si implica colaborarea cu: parintii/tutorii, medicul pediatru, psihologul si cadrele didactice.
Consultatia de psihiatrie pediatrica presupune urmatoarele etape:
- Evaluarea medicala a copilului
- se vor lua in considerare greutatea, inaltimea, semnele vitale (puls, tensiune arteriala, dupa caz)
- se va lua in considerare un screening minim al sistemului nervos (mers, reflexe), pentru a se putea observa daca exista vreo suspiciune pentru anumite probleme
- Evaluarea psihiatrica a copilului
- vor exista o serie de sarcini si intrebari, care se vor adresa copilului. Acestea vor fi sub forma unui joc/potentiala intrecere
- la copiii de peste 6-7 ani, accentul se poate pune pe comunicare, desen si joc
- scopul sarcinilor si al intrebarilor este de a evalua functiile de dezvoltare mintala, dezvoltarea gandirii, a emotiilor si a activitatii cognitive
- Evaluarea familiei si a mediului de viata
- chiar daca medicul recomanda tratamentul, pana la urma tot familia este cea care il implementeaza
- tot accentul se va pune pe diverse strategii, care vor ajuta copilul sa se recupereze (aici vorbim despre modificari ale stilului de viata, metode de parenting).
In functie de caz, consultatia se poate desfasura in 3 timpi: evaluarea familiei/tutorelui si copilului, evaluare a copilului singur in cabinet cu medicul si apoi evaluarea parintilor/apartinatorilor.
Exista posibilitatea sa fie necesare mai multe evaluari, pana la stabilirea unui diagnostic final si a unui plan de tratament personalizat. Totul depinde de complexitatea cazului.
Rolul parintilor in adresarea catre medicul specializat in psihiatrie pediatrica este esential.
Acestia trebuie sa renunte la problemele legate de stigmatizarea celor din jur si sa apeleze la un psihiatru pediatru, atunci cand situatia copilului o impune.
Parintii joaca un rol esential in sustinerea planului de tratament al copilului.
Ca o concluzie, in cadrul unui consult psihiatric pentru copii:
- se evalueaza copilul;
- se stabileste un plan de terapie personalizat;
- se accentueaza rolul parintilor/apartinatorilor;
- avem nevoie de implicare multidisciplinara si modalitate de colaborare intre diversele parti implicate;
Psihiatrie pediatrica
Ce este psihiatria pediatrica?
Psihiatria pediatrica reprezinta specialitatea medicala, care se axeaza pe diagnosticul, terapia, preventia agravarii (recaderilor) si studiul tulburarilor din sfera de psihiatrie la varsta pediatrica. Vorbim despre pacienti copii sau adolescenti, dar si despre familiile acestor pacienti. Psihiatria pediatrica are in vedere tulburari mentale, de gandire, dar si emotionale, comportamentale sau de dezvoltare.
Medicul specializat in psihiatrie pediatrica se ocupa atat de pacient, cat si de apartinatori. Rolul medicului psihiatru este de a evalua, diagnostica, trata si monitoriza pacientul. Acesta trebuie sa ofere consiliere si parintilor/tuturilor.
Cand ar trebui sa consultam psihiatrul de copii?
Copiii sunt unici si fiecare are un ritm de dezvoltare diferit, dar si un comportament diferit. Este foarte important ca parintii sa fie constienti de acest aspect, mai ales daca considera ca au un copil cu probleme de comportament.
Nu orice abatere de la dezvoltarea si comportamentul de tip „standard” este un motiv de ingrijorare. Nu orice abatere semnaleaza o patologie/problema.
Parintii trebuie sa ia in considerare si faptul ca anumite etape de varsta sunt insotite, in mod normal, de provocari si dificultati. Acestea se refera atat la copil, cat si la parinti. De asemenea, parintii trebuie sa inteleaga faptul ca pacientii pediatrici sunt caracterizati de imaturitate, inclusiv emotionala.
Cu toate acestea, cand este nevoie de un consult la un psihiatru pediatru?
Daca observi la copilul tau un tipar comportamental sau emotional diferit, repetitiv, fara o anumita cauza solida, se recomanda un consult de psihiatrie pediatrica.
De asemenea, in cazul in care personalul competent semnaleaza probleme comportamentale ale copilului, se impune un consult de psihiatrie pediatrica.
Tulburarile psihiatrice sunt cele care pot determina (sau putem anticipa ca vor determina) dezvoltarea si functionarea inadecvate ale copilului (aici vorbim despre familie, mediul educational sau mediul social etc).
Este important sa stim ca anumite evenimente negative pot influenta dezvoltarea si echilibrul neuropsihic al unui copil, care pana in acel moment s-a dezvoltat in parametri normali. Aceste evenimente pot fi: deces al unei persoane dragi/apropiate/cunoscute, divortul parintilor, bullying-ul scolar sau din grupul de prieteni si multe altele.
In acest caz, este nevoie sa apelam la un medic specializat in psihiatrie pediatrica.
Consultatia este primul pas, ulterior putand sa urmeze mai multe consilieri.
Exista anumite semne de „alarma”, care indica necesitatea unei consultatii.
Acestea sunt grupate utilizand ca si criteriu varsta sau intervalul de varsta si sunt reprezentate de:
Intre 1 si 3 ani
- copilul nu pare a se dezvolta in ritmul copiilor din jurul sau
- nu are achizitii de cunostinte specifice varstei (de exemplu, nu foloseste cuvinte sau pare ca nu intelege propozitii simple)
- nu priveste in ochi, atunci cand interactioneaza
- nu arata cu degetul
- nu urmareste degetul parintelui, cand i se arata ceva
- se suspecteaza probleme de neurodezvoltare, precum tulburarile din spectrul autist
Intre 3 si 7 ani
- la varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani, semnele prezentate anterior, intre 1-3 ani, sunt mult mai evidente
- pot aparea starile de nervozitate si opozitie permanenta
- copilul este in permanenta miscare si nu isi mentine atentia nici macar 5-10 minute la gradinita sau in cursul jocului
- copilului ii este frica sa mearga la scoala
- exista o dificultate emotionala in urma unui episod traumatic (divortul parintilor, pierderea unui animal preferat, pierderea unei fiinte dragi, probleme intre parinti legate de custodie)
Intre 7 si 12 ani
- se remarca o tristete prelungita, aparent nejustificata
- se evidentiaza „lipsa de chef” sau furia, care sunt aproape permanente
- exista diverse frici, care il impiedica pe copil sa participe la anumite activitati
- agresivitate fata de colegi, bullying
- copilul se izoleaza de prietenii uzuali si de alte persoane, petrecand din ce in ce mai mult timp singur
Intre 12 si 18 ani
Pe langa motivele prezentate la perioada anterioara, la aceasta varsta pot aparea probleme de comportament, cum ar fi:
- fuga de acasa
- consumul de substante psihoactive
- probleme emotionale mai marcante (de exemplu: tristete cu idei de suicid, autovatamare – se taie, se loveste singur)
- se remarca dificultati in a stabili relatii cu alti adolescenti
- exista tulburari de alimentatie (copilul mananca excesiv sau nu mananca mai deloc)
- apar anxietatea si depresia
- insomnii
- cosmaruri repetate, care sunt insotite de un somn agitat si ineficient
- exista modificari ale gandirii, cu insistenta crescuta pe anumite teme greu de inteles pentru cei din jur
- copilul aude voci sau este in mod continuu suspicios si speriat
Ce face un medic specialist in psihiatrie pediatrica?
Ce se intampla la un control psihiatric la copii?
Abordarea este diferita fata de Psihiatria adultului, fiindca are in centru copilul.
Acesta traverseaza etape de dezvoltare ale personalitatii, iar din aceasta cauza, medicul specializat in psihiatrie pediatrica (psihiatrie infantila) trebuie sa ia in considerare toate stadiile de dezvoltare ale personalitatii pacientului de varsta pediatrica.
Procesul este unul complex, multidisciplinar si implica colaborarea cu: parintii/tutorii, medicul pediatru, psihologul si cadrele didactice.
Consultatia de psihiatrie pediatrica presupune urmatoarele etape:
- Evaluarea medicala a copilului
- se vor lua in considerare greutatea, inaltimea, semnele vitale (puls, tensiune arteriala, dupa caz)
- se va lua in considerare un screening minim al sistemului nervos (mers, reflexe), pentru a se putea observa daca exista vreo suspiciune pentru anumite probleme
- Evaluarea psihiatrica a copilului
- vor exista o serie de sarcini si intrebari, care se vor adresa copilului. Acestea vor fi sub forma unui joc/potentiala intrecere
- la copiii de peste 6-7 ani, accentul se poate pune pe comunicare, desen si joc
- scopul sarcinilor si al intrebarilor este de a evalua functiile de dezvoltare mintala, dezvoltarea gandirii, a emotiilor si a activitatii cognitive
- Evaluarea familiei si a mediului de viata
- chiar daca medicul recomanda tratamentul, pana la urma tot familia este cea care il implementeaza
- tot accentul se va pune pe diverse strategii, care vor ajuta copilul sa se recupereze (aici vorbim despre modificari ale stilului de viata, metode de parenting).
In functie de caz, consultatia se poate desfasura in 3 timpi: evaluarea familiei/tutorelui si copilului, evaluare a copilului singur in cabinet cu medicul si apoi evaluarea parintilor/apartinatorilor.
Exista posibilitatea sa fie necesare mai multe evaluari, pana la stabilirea unui diagnostic final si a unui plan de tratament personalizat. Totul depinde de complexitatea cazului.
Rolul parintilor in adresarea catre medicul specializat in psihiatrie pediatrica este esential.
Acestia trebuie sa renunte la problemele legate de stigmatizarea celor din jur si sa apeleze la un psihiatru pediatru, atunci cand situatia copilului o impune.
Parintii joaca un rol esential in sustinerea planului de tratament al copilului.
Ca o concluzie, in cadrul unui consult psihiatric pentru copii:
- se evalueaza copilul;
- se stabileste un plan de terapie personalizat;
- se accentueaza rolul parintilor/apartinatorilor;
- avem nevoie de implicare multidisciplinara si modalitate de colaborare intre diversele parti implicate;
Medic psihiatru
Ilinca Niță
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”
Medic psihiatru
Ilinca Niță
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”
Preturi
| Preț (Ron) | |
| Consultație psihiatrica | 300 |
| Control* | 200 |