Pediatrie Archives - Page 3 of 4 - Centrul de Pediatrie

Centrul-de-Pediatrie_semne-de-alarma-in-dezvoltarea-neuropsihica-a-copilului.png

Dezvoltarea neuropsihica a copilului este un aspect esential pentru sanatatea si viitorul sau. In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri urmaresc cu atentie aspectele legate de dezvoltarea neuropsihica a copiilor si pot oferi parintilor indrumare si informatii utile atunci cand exista ingrijorari.

De ce este important sa monitorizam dezvoltarea neuropsihica?

Fiecare copil este unic si se dezvolta in propriul ritm. Nu orice abatere de la standard este un motiv de ingrijorare. Totusi, atunci cand exista un tipar constant de dificultati in dezvoltare, este recomandat un consult de psihiatrie pediatrica.

Dificultatile neuropsihice pot afecta viata copilului in familie, relatiile sociale, adaptarea scolara si mai tarziu viata adulta. De aceea, identificarea timpurie a semnelor de alarma este extrem de importanta.

Semne de alarma in dezvoltarea copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani

copilul nu priveste in ochi cand i se vorbeste
nu raspunde la nume cand este strigat
pare absent, nu interactioneaza cu ceilalti
nu are cunostintele si intelegerea altor copii de aceeasi varsta
statul in sezut, mersul sau vorbitul apar intarziat
nu intelege propozitii simple
nu spune niciun cuvant la 1,5 ani
nu formuleaza propozitii de 2 cuvinte la 2 ani
nu poate fi inteles in afara familiei dupa 3 ani
are probleme de somn persistente
este in permanenta miscare comparativ cu alti copii de aceeasi varsta
plange frecvent, se supara usor si este des iritabil

Recomandarea specialistilor

Daca observati aceste semne, este indicat sa solicitati o evaluare de psihiatrie pediatrica. Interventia timpurie poate aduce beneficii majore in evolutia copilului.

Odata cu inceperea sezonului cald, creste si numarul de capuse, iar parintii se intreaba adesea ce este de facut daca gasesc o capusa pe copil. Este important de stiut ca nu trebuie sa ne panicam, insa este necesar sa actionam corect.

Riscul de infectie dupa muscatura de capusa

Prevalenta infectiei cu Borrelia burgdorferi (agentul cauzator al bolii Lyme) la capusele din Romania este estimata intre 1,5% si 11%.
Riscul de imbolnavire dupa o muscatura de capusa este redus, in special daca parazitul este depistat si indepartat in primele 48 de ore. Pentru a transmite boala, capusa are nevoie sa ramana atasata mai mult timp.

Unde se ascund capusele?

Unde se ascund capusele

Capusele prefera sa se prinda in urmatoarele zone:

pielea paroasa a capului
urechi si in jurul lor
axila
talie
zona inghinala
spatele genunchilor
interiorul ombilicului

Cum prevenim muscatura de capusa?

evitati zonele cu iarba inalta si tufisuri, unde capusele sunt frecvente
folositi haine protectoare (bluze cu maneca lunga, pantaloni lungi bagati in sosete, incaltaminte inchisa)
aplicati substante repelente impotriva capuselor (lotiuni, spray-uri etc.)

Cum se scoate corect o capusa?

Daca, in ciuda masurilor de preventie, gasiti o capusa pe copil:

pastrati-va calmul si incercati sa o scoateti cat mai repede
daca nu va puteti deplasa la un serviciu medical, folositi o pensa simpla sau o pensa speciala pentru capuse
prindeti capusa cat mai aproape de piele, la nivelul capului si trageti ferm intr-o singura miscare (nu rasuciti)

scoatere capusa

Atentie! Nu folositi flacara de bricheta, vaselina, ulei sau alte substante – acestea pot favoriza eliberarea secretiilor capusei in piele.

Dupa indepartare:

dezinfectati locul cu alcool sanitar
aruncati capusa in toaleta
monitorizati zona muscaturii in urmatoarele zile

Semne de alarma dupa muscatura de capusa

Adresati-va imediat medicului pediatru sau infectionist daca apar:

eritem cu halou alb in jurul muscaturii
febra, cefalee, oboseala marcata
dureri articulare

Muscatura de capusa la copii este frecventa in sezonul cald, dar cu masuri simple de preventie si cu o interventie corecta, riscurile pot fi reduse. Monitorizarea atenta dupa muscatura este esentiala pentru a depista din timp eventualele complicatii.

Multi parinti se confrunta cu intrebarea: ce facem daca apare insolatia la copil si cum o putem preveni? Expunerea la soare si la temperaturi ridicate este o cauza frecventa a insolatiei, iar cunoasterea simptomelor si a masurilor corecte de preventie poate face diferenta.

Ce este insolatia?

Organismul uman are mecanisme proprii de termoreglare, prin care isi mentine o temperatura optima. Atunci cand suntem expusi la temperaturi ridicate, corpul nostru radiaza caldura suplimentar pentru a elimina caldura in exces. Tot atunci apare si transpiratia, care este un mecanism suplimentar de pierdere a caldurii.

Totusi, in anumite situatii aceste mecanisme pot fi depasite, ceea ce duce la acumularea periculoasa de caldura in organism.

Daca pierderile de lichide si saruri minerale prin transpiratie nu sunt compensate prin hidratare corespunzatoare, celulele nu isi mai pot desfasura activitatea normal. Acest proces poarta denumirea de insolatie.

Simptome de insolatie la copii

stare de apatie sau agitatie dupa joaca in soare
sete intensa
dureri de cap, dureri abdominale sau dureri musculare (maini si picioare)
temperatura corporala crescuta peste normal

In cazuri severe pot aparea:

confuzie, pierderea orientarii
pierderea constientei
convulsii

Acestea sunt semne grave si necesita interventie medicala de urgenta.

Factori de risc pentru insolatie la copii

varsta – cu cat copilul este mai mic, cu atat riscul de insolatie este mai mare
expunerea indelungata la temperaturi ridicate – de exemplu, o masina lasata in soare poate ajunge la 50°C in doar 20 de minute
vestimentatie inadecvata – lipsa palariei sau haine prea groase
hidratare insuficienta
afectiuni asociate – boli care determina pierderi de lichide (diaree, varsaturi)

Ce facem in caz de insolatie la copil?

mutati copilul intr-un loc umbros sau intr-o incapere racoroasa si ventilata
indepartati hainele in exces
incurajati consumul de apa sau alte lichide (alternati lichide dulci cu lichide sarate, cum ar fi supa, pentru a reface pierderile de minerale)
daca starea copilului nu permite hidratarea orala, solicitati imediat ajutor medical – poate fi necesara rehidratarea intravenoasa.

Atentie! Cand copilul pare epuizat si nu mai cere apa, exista risc crescut de deshidratare severa, care ii poate pune viata in pericol.

Cum prevenim insolatia la copii?

evitati expunerea directa la soare in intervalul 10:00–16:00
nu lasati copilul in incaperi supraincalzite sau in masina parcata la soare
imbracati copilul cu haine subtiri, lejere si protejati capul cu palarie
protejati in special copiii sub 2 ani, care au fontanela deschisa
oferiti constant lichide, chiar daca nu cer apa

Insolatia la copii poate fi prevenita prin cateva reguli simple: evitarea expunerii la soare in orele de varf, purtarea palariei, haine adecvate si hidratare constanta.

In cazul in care apar simptomele descrise mai sus, incercati sa rehidratati copilul si adresati-va medicului.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, punem accent pe folosirea unor metode si instrumente medicale moderne, care asigura un diagnostic corect si rapid. Una dintre aceste investigatii este videofibroscopia, o procedura minim invaziva ce permite obtinerea unor imagini detaliate si clare din sfera ORL. Aparatura de ultima generatie ofera informatii precise, esentiale pentru stabilirea diagnosticului si pentru monitorizarea evolutiei tratamentului.

Ce este videofibroscopia?

Videofibroscopia este o investigatie minim invaziva, realizabila de la varsta de o zi a nou-nascutului (datorita dimensiunilor reduse, flexibilitatii si caracterului nontraumatic al fibroscopului) si pana la varsta adulta. Aceasta metoda este folosita atat in scop diagnostic, cat si pentru monitorizarea pre si post tratament medicamentos sau chirurgical.

Zonele care pot fi examinate prin videofibroscopie sunt:

fosele nazale, cu explorarea meaturilor si recesurilor sinusale
rinofaringe
orofaringe
hipofaringe
laringe

Patologii diagnosticate prin videofibroscopie

deviatii de sept nazal
malformatii congenitale ale foselor nazale
rinite alergice si infectioase
rinosinuzite acute si cronice
vegetatii adenoide hipertrofice (polipii copiilor)
polipoza nazala
formatiuni tumorale intranazale si rinofaringiene
faringite acute si cronice
laringite acute si cronice
polipi ai corzilor vocale
formatiuni tumorale orofaringiene, hipofaringiene si laringiene

Monitorizare si avantaje

Videofibroscopia permite nu doar diagnosticarea, ci si monitorizarea evolutiei dupa tratamente chirurgicale.

Un avantaj important este faptul ca parintii pot urmari investigatia in timp real, datorita camerei video atasate fibroscopului. Procedura nu necesita anestezie generala, narcoza sau sedare, iar anestezia locala este utilizata doar in cazuri exceptionale (de exemplu, anxietate accentuata sau corp strain inclavat).

Videofibroscopie la copii si adulti – o investigatie sigura

Aceasta investigatie este bine tolerata, nedureroasa si foarte utila pentru diagnosticarea corecta a afectiunilor ORL, atat la copii, cat si la adulti.

expunerea-copiilor-la-frig-centrul-de-pediatrie-dr-catinas-1200x800.jpg

Multi parinti se intreaba daca este sigur sa isi scoata copilul afara atunci cand este frig, mai ales in zilele de iarna cu temperaturi scazute. Intrebarea este fireasca, pentru ca expunerea copiilor la frig necesita cateva reguli simple, dar importante, care pot face diferenta intre o iesire benefica si una riscanta.

Este indicat sa scoatem copiii afara cand este frig?

In primul rand, este esential sa intelegem ce inseamna „temperatura extrema”. In unele zone, temperaturile sub 0°C sunt considerate normale, in timp ce in altele sunt percepute drept frig extrem. Organismul reactioneaza diferit in functie de cat de obisnuit este cu temperaturile scazute.

Frigul obliga organismul sa depuna un efort suplimentar pentru a-si mentine temperatura normala. Copiii pierd caldura mai usor decat adultii, iar cei mai mici (in special cei sub un an) se misca mai putin, ceea ce accentueaza pierderea de caldura. Totusi, un copil sanatos poate fi scos afara chiar si in zilele reci, daca este imbracat corespunzator si timpul petrecut in aer liber este adaptat la conditiile meteo.

Cat timp ar trebui sa stea copiii afara iarna?

Recomandarile generale sugereaza ca cei mici ar trebui sa petreaca zilnic aproximativ 60 de minute in aer liber. Insa, atunci cand temperaturile sunt foarte scazute, este important ca durata iesirilor sa fie redusa si sa ne asiguram ca imbracamintea copilului este adecvata.

Nu este o problema daca, in zilele cu ger extrem, copilul nu este scos deloc afara. Beneficiile plimbarilor zilnice sunt importante, dar cateva zile de pauza nu afecteaza sanatatea copilului.

Spatiile deschise versus spatiile inchise

In sezonul rece, multi parinti prefera sa stea cu copiii in spatii inchise, insa acestea sunt adesea aglomerate, supraincalzite si neaerisite, ceea ce favorizeaza raspandirea virusurilor. Virozele nu apar din cauza frigului, ci din cauza expunerii la factori infectiosi in astfel de spatii. Din acest motiv, copiii care petrec mai mult timp in aer liber sunt mai putin expusi la viroze, chiar daca afara este frig.

Cum imbracam copilul iarna pentru iesirea afara?

puteti imbraca copilul cu un strat de haine in plus fata de ceea ce ar purta un adult in aceleasi conditii meteo;
verificati mereu ca hainele sa nu fie ude; daca se uda, trebuie schimbate imediat. Hainele ude cresc riscul de hipotermie;
folositi incaltaminte rezistenta la apa si manusi calduroase – extremitatile (mainile, picioarele, urechile) sunt cele mai expuse degeraturilor;
stabiliti limite clare pentru joaca afara; copiii pot ignora frigul din entuziasm si exista risc de degeraturi;
readuceti copilul periodic in casa pentru a se incalzi si daca este nevoie, pentru a-i schimba hainele ude;
incurajati miscarea; daca poate merge singur, este mai bine sa participe activ la joaca (de exemplu sa traga sania) decat sa stea pasiv;
protejati gura si nasul cu un fular atunci cand temperaturile sunt foarte scazute;
evitati locurile aglomerate si contactul cu persoane bolnave atunci cand nu mergeti afara.

Sfaturi suplimentare pentru sanatatea copiilor iarna

O alimentatie echilibrata, hidratarea si spalatul regulat pe maini sunt masuri simple si eficiente pentru a reduce riscul de imbolnavire in sezonul rece.

Expunerea copiilor la frig nu trebuie evitata complet. Daca sunt respectate cateva reguli esentiale privind imbracamintea si durata iesirilor, copilul poate beneficia de aer curat si miscare in siguranta, chiar si in zilele reci de iarna.

La Centrul de Pediatrie Cluj oferim servicii complete de cardiologie pediatrica, specialitate medicala esentiala pentru evaluarea sanatatii inimii copiilor. Multe afectiuni cardiace la copii pot fi depistate din timp printr-un consult de specialitate, iar diagnosticarea precoce este extrem de importanta pentru tratament si monitorizare corecta.

Stim cat de important este ca micutii sa beneficieze de investigatii cardiologice la timp, de aceea echipa noastra multidisciplinara este aici pentru a sprijini parintii si a oferi copiilor cele mai bune solutii medicale.

Servicii disponibile in cardiologie pediatrica

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie puteti beneficia de:

consultatie cardiologica pentru copii
ECG/EKG (electrocardiograma)
ecografie de cord (ecocardiografie)
monitorizare Holter EKG
monitorizare Holter TA

Aceste investigatii ajuta la diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor cardiace la copii, dar si la oferirea de recomandari medicale personalizate pentru fiecare pacient.

La Centrul de Pediatrie stim cat de important este ca un copil sa primeasca ingrijire medicala la timp. Problemele de sanatate nu apar doar in timpul saptamanii, ci si in weekend sau de sarbatori, iar amanarea unui consult poate aduce complicatii. De aceea, suntem deschisi in fiecare zi, pentru ca sanatatea copiilor nu poate fi amanata!

Consult pediatric zilnic, inclusiv in weekend si de sarbatori

Indiferent ca este vorba despre o simpla viroza, o infectie respiratorie, o problema digestiva sau o situatie care necesita atentie imediata, la Centrul de Pediatrie gasesti un medic pediatru disponibil zilnic.

Un consult pediatric la timp inseamna diagnostic corect, tratament potrivit si liniste pentru parinti. Stim ca atunci cand copilul se simte rau, parintii au nevoie de sprijin imediat si de un loc in care sa gaseasca profesionalism si empatie.

Medici pediatri cu experienta, aproape de tine

Echipa noastra este formata din medici pediatri cu experienta, care abordeaza fiecare caz cu atentie si rabdare. In cadrul consultului, parintii primesc explicatii clare si recomandari personalizate, astfel incat copilul sa beneficieze de cea mai buna ingrijire.

Sanatatea copiilor – prioritatea noastra

Pentru noi, fiecare zi este dedicata sanatatii copiilor. Fie ca este luni, duminica sau o zi de sarbatoare, prioritatea noastra ramane aceeasi: copiii sanatosi si parintii linistiti.

Programari pediatrie Centrul de Pediatrie

Pentru a beneficia de consult si pentru a evita timpul de asteptare, este necesar sa ne contactati. Impreuna vom stabili data si ora programarii, astfel incat copilul dumneavoastra sa fie consultat in cele mai bune conditii.

Ce inseamna tulburare de postura a coloanei vertebrale?

Parintii cauta adesea informatii despre problemele de postura ale coloanei vertebrale la copii. Tulburarea de postura reprezinta o modificare a curburilor coloanei intr-un plan bidimensional.

in plan sagital: pot aparea modificari ale cifozei dorsale (accentuare sau diminuare) ori ale lordozei cervicale sau lombare (hiperlordoza sau stergerea lordozei).
in plan frontal: pot fi identificate scolioze functionale sau scolioze structurale.

Cum se depisteaza tulburarea de statica vertebrala?

prin monitorizarea aliniamentului coloanei in primii 3 ani de viata, de obicei in cadrul controalelor pediatrice;
prin screening scolar, recomandat intre 8 si 15 ani, efectuat de medicul scolar sau de medicul pediatru.

Cum decurge consultatia de specialitate?

Medicul de recuperare sau ortopedul pediatru parcurge mai multe etape:

anamneza – discutia despre motivul prezentarii, istoricul medical al copilului si factorii care pot favoriza tulburarile de statica. Este util ca parintii sa aduca toate documentele medicale existente.
examen obiectiv – evaluare clinica generala, a posturii corpului in statica si dinamica, precum si a sistemului osteoarticular si muscular.
examinare imagistica – de regula se incepe cu o radiografie a coloanei (orthospine din doua incidente).
Pe baza acestor etape se poate stabili diagnosticul de scolioza.

Cand mergem la medic cu copilul?

Daca pediatrul, medicul de familie sau medicul scolar observa o tulburare de postura, este necesar un consult complet la recuperare medicala sau la ortopedie pediatrica.
Se stabilesc tipul scoliozei, localizarea, gradul de severitate, cauza si diagnosticul functional.

Evolutia depinde de mai multi factori:

complianta la tratament – programul de exercitii trebuie efectuat zilnic, cu sprijinul parintilor;
purtarea corsetului (adesea corset Cheneau, indicat 23 de ore pe zi), dar acesta nu inlocuieste kinetoterapia;
etiologia scoliozei – diferenta intre cauze malformative si cele idiopatice;
gradul scoliozei si stadiul functional la momentul evaluarii.

Este important de retinut ca inotul sau alte sporturi nu inlocuiesc kinetoterapia si nici purtarea corsetului atunci cand aceasta este indicata.

Tratamentul scoliozei la copii

Tratamentul urmeaza recomandarile internationale (Ghidul SOSORT). El este intotdeauna personalizat, in functie de varsta copilului, tipul scoliozei, severitate si evolutie.

Poate include:

kinetoterapie specifica scoliozei – programe de exercitii invatate corect si efectuate zilnic acasa;
ortezare – purtarea unui corset atunci cand este necesar;
medicatie doar pentru controlul durerii;
interventie chirurgicala in cazurile severe.

Kinetoterapia pentru scolioze

Este metoda principala de tratament si are obiective clare, evaluate la fiecare 6 luni. Copilul trebuie sa invete programul de exercitii impreuna cu un kinetoterapeut si sa il practice zilnic acasa.

Kinetoterapia poate fi folosita singura sau in combinatie cu purtarea corsetului ori cu interventia chirurgicala, in functie de situatie.

Reevaluarea scoliozei

Se recomanda o reevaluare la 6 luni, insa daca simptomele se agraveaza, controlul trebuie facut mai devreme. Acest lucru permite verificarea eficientei exercitiilor, a compliantei la tratament si a evolutiei generale.

scolioza poate avea repercusiuni importante daca nu este tratata;
diagnosticul complet si corect este esential;
tratamentul este individualizat;
complianta copilului si a parintilor la programul terapeutic este cheia obtinerii rezultatelor.

Ce trebuie sa stim despre infectiile respiratorii la copii

Infectiile acute ale cailor respiratorii (IACR) sunt cele mai frecvente afectiuni intalnite la copii si unul dintre cele mai comune diagnostice stabilite in cabinetele medicale. Se considera normal ca un copil sa aiba 7-8 episoade de infectii respiratorii intr-un an, iar numarul poate creste chiar si pana la 10-12.

Printre cele mai des intalnite tipuri de infectii respiratorii la copii se numara:

rinofaringita acuta
rinosinuzita
otita acuta
angina
laringita acuta
laringotraheita
traheobronsita acuta
pneumonia acuta (de la forme usoare pana la forme severe).

Aceste infectii sunt mai frecvente in sezonul rece – toamna, iarna si inceputul primaverii – ca urmare a variatiilor de temperatura.

Factori de risc pentru infectiile respiratorii la copii

Aparitia infectiilor acute respiratorii este favorizata de:

contactul cu persoane bolnave
deformari anatomice (ex. polipi nazali, traumatisme)
statusul de purtator al unor germeni patogeni
fumatul pasiv si poluarea
epuizarea fizica si stresul
alergii si alte boli cronice

Infectii virale versus infectii bacteriene

Aproximativ 90% dintre infectiile respiratorii la copii sunt virale, se transmit usor de la o persoana la alta si nu necesita antibiotic. Doar 10% dintre cazuri sunt infectii bacteriene, apar de obicei ca suprainfectii dupa o infectie virala.

Semne care pot indica o infectie bacteriana:

secretii nazale persistente, tuse peste 10 zile, fara ameliorare
agravarea simptomelor dupa o aparenta ameliorare (secretii abundente, febra, tuse accentuata)
debut brusc cu febra peste 39°C si febra care se mentine mai mult de 3 zile.

Suprainfectia bacteriana poate aparea pe fondul unei infectii virale, de aceea este important consultul medical pediatric.

Manifestari clinice ale infectiilor respiratorii la copii

La inceput, simptomele pot fi nespecifice: agitatie, lipsa poftei de mancare, indispozitie, stranut sau frison. Ulterior, apar simptome clare, specifice fiecarei afectiuni.

Simptome posibile:

rinoree (nas infundat sau secretii nazale)
dureri faciale
secretii oculare (conjunctivita)
dureri de urechi (otalgie)
tuse si raguseala (disfonie)
senzatie de gura uscata
febra, oboseala, lipsa de energie
greata, varsaturi, dureri abdominale sau diaree.

Tratamentul infectiilor respiratorii la copii

Tratamentul depinde de cauza infectiei si de severitate.

Infectiile virale: izolare la domiciliu, hidratare, odihna, alimentatie echilibrata, aer umed, administrarea de antitermice sau antitusive la nevoie.
Infectiile bacteriene: necesita antibiotic, dar doar la recomandarea medicului pediatru. Automedicatia cu antibiotice nu este recomandata, deoarece poate face mai mult rau decat bine.

Preventia infectiilor respiratorii la copii

Parintii pot reduce riscul de imbolnavire prin cateva masuri simple:

evitarea spatiilor aglomerate
aerisirea regulata a incaperilor si igienizarea locuintei
spalarea frecventa a mainilor si evitarea atingerii fetei cu mainile murdare
alternarea activitatilor cu perioade de odihna
reducerea stresului si a oboselii
igienizarea jucariilor si a obiectelor cu care intra in contact copilul
alimentatie echilibrata si miscare in aer liber.

Important de stiut!

Infectiile respiratorii la copii sunt frecvente, in special in sezonul rece, dar de cele mai multe ori sunt forme usoare si trecatoare. Totusi, parintii trebuie sa fie atenti la semnele de alarma si sa apeleze la medic pentru un diagnostic corect si pentru a evita complicatiile.

Consultul medical este esential atunci cand copilul prezinta simptome care persista, se agraveaza sau va ingrijoreaza. Doar medicul pediatru poate stabili diagnosticul corect si tratamentul adecvat.

Colicile la sugari reprezinta una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confrunta parintii in primele luni de viata ale bebelusului. Plansul prelungit, agitatia si disconfortul abdominal ii ingrijoreaza pe multi parinti, insa de cele mai multe ori colicile nu indica o afectiune grava. In continuare aflati ce sunt colicile, cand apar, care sunt cauzele si ce puteti face pentru calmarea bebelusului.

Ce sunt colicile la sugari?

Colicile reprezinta un grup de simptome, incluzand:

plans excesiv
debut brusc, aparent fara cauza
plans diferit fata de cel obisnuit
semne de disconfort fizic
sugar greu de consolat

Cand apar colicile la bebelusi?

colicile la sugari se manifesta prin episoade de plans inexplicabil, care pot dura peste 2–3 ore pe zi si care se repeta timp de cateva saptamani consecutiv;
varsta tipica de aparitie este dupa 3 saptamani de viata;
dispar de obicei in jurul varstei de 3 luni;
rar persista dupa varsta de 1 an;
sunt mai putin frecvente la sugarii alaptati exclusiv natural;
cel mai adesea apar seara;
multe cazuri se asociaza cu reflux gastroesofagian clinic.

Care sunt cauzele colicilor la sugari?

Nu exista o cauza unica, dar cateva teorii explica aparitia colicilor la bebelusi:

aerofagia – greseli in alimentatie sau dupa mese;
imaturitatea tubului digestiv, sustinuta de lipsa unei flore intestinale stabile;
explicatia hormonala – nivel scazut de melatonina in primele luni de viata si cresterea serotoninei, ceea ce determina contractii intestinale mai intense.

Sfaturi pentru parinti – cum abordam colicile?

nu va panicati – plansul specific colicilor nu afecteaza sanatatea copilului pe termen lung;
revizuiti tehnica alimentatiei – atat la san, cat si la biberon (pozitia corecta, ritm adecvat, evitarea aerului in timpul mesei);
folositi metode de linistire (leganare, contact piele pe piele, climat calm);
nu schimbati formula de lapte fara recomandarea pediatrului;
nu incepeti diversificarea precoce;
programati un nou consult daca apar simptome noi sau daca starea copilului se agraveaza.

Tratament pentru colici la sugari

igiena alimentatiei: spalarea mainilor si sanilor, pozitia corecta a mamei si copilului in timpul alaptarii, prepararea corecta a laptelui praf, temperatura optima, tetina cu curgere lenta;
pozitionare: dupa mese sugarul trebuie tinut vertical pana eructeaza, apoi asezat pe partea stanga, pe un plan inclinat 20-30 de minute;
masaj abdominal usor: miscari circulare de la stanga la dreapta intre mese;
climat linistit: reducerea stimulilor si crearea unui mediu calm;
comprese caldute pe abdomen: 3-4 grade peste temperatura corpului;
preparatele cu simeticona pot fi administrate conform recomandarilor medicului.

Concluzie: Colicile la sugari sunt o etapa frecventa, dar trecatoare, din viata bebelusului. Cu rabdare, corectarea tehnicii de alimentatie si metode simple de calmare, majoritatea sugarilor depasesc aceasta perioada fara complicatii. In cazul in care aveti intrebari sau ingrijorari, consultul la medicul pediatru este intotdeauna cea mai sigura solutie.

Newer Posts

Older Posts