282019mai

Dermatita atopică

 Dermatita atopică reprezintă una dintre cele mai comune dermatoze ale copilăriei, întâlnindu-se la 10% (dupa statistici mai noi chiar la 20%) dintre sugari. Este prima manifestare, și de cele mai multe ori și singura, a atopiei (predispoziția spre alergii: rinita alergică, astm, alergii digestive).

Dermatita atopică nu este prezentă de la naștere. Nou-născuții au pielea normală sau prezintă alte afecțiuni care nu sunt legate de atopie (ex: dermatita seboreica, acnee neonatală). Leziunile tipice pentru dermatita atopică debutează în general dupa câteva luni de viață (luna a 3-a în general).

desen dermatita atopica

Leziunile sunt localizate la nivelul feței, trunchiului, extremităților, pliurilor, iar un semn esențial în dermatita atopică este pruritul și pielea uscată (xeroza).

Deși am inclus această afecțiune în grupul dermatozelor alergice, vreau să subliniez că dermatita atopică nu înseamnă obligatoriu și alergie, existând și acele forme de dermatite “intrinseci/non-alergice” fără o cauză decelabilă.

De-a lungul ultimelor decenii, cercetătorii au descoperit că există două forme în dermatita atopică: intrinsecă (non-alergica) sau extrinsecă (alergică). Deși cele două forme nu se pot distinge din punct de vedere clinic, pe baza rezultatelor examenului fizic și a testelor de laborator, există numeroase diferențe :

  • dermatita atopică extrinsecă este asociată cu niveluri serice ridicate de IgE, prick-teste sau teste IgE specifice pozitive .
  • dermatita atopică intrinsecă este asociată cu niveluri normale de IgE,  IgE specifice sau testare prick negativa .
  • debutul formelor de dermatita atopică extrinsecă este în prima parte a copilariei în timp ce pacienții cu forme intrinseci au un debut mai târziu
  • pacienții cu dermatita atopică intrinsecă se caracterizează prin absența altor boli atopice, astm bronșic și rinită alergică.

Prognosticul pe termen lung este în general favorabil, aceasta ameliorându-se o data cu înaintarea în vârsta. La vârsta adultă doar puțini pacienți mai prezintă acutizări. Copilul trebuie însă urmărit pentru a surprinde din timp semnele unui eventual astm bronșic ce poate surveni în contextul atopiei.

Tratamentul este în general simplu, dar e extrem de important să fie aplicat corect.

Sunt 3 principii care trebuiesc urmărite în tratamentul pentru dermatita atopică:

  • igiena pielii pentru a preveni suprainfectiile
  • aplicarea regulata a emolientelor pt a restabili bariera cutanata
  • anti-inflamatoarele locale in cazul acutizarilor.
  1. Din punct de vedere al recomandarilor de igiena a pielii, părinții nu ar trebui să efectueze baie copilului zilnic, ci o dată la 2-3 zile, în special iarna (unii recomandă chiar baie doar de 2 ori pe săptămână). Apa de baie va fi menținută la temperaturi mai scăzute, pentru a preveni vasodilatația care conduce la apariția pruritului. Baia trebuie să fie scurtă (5-10 minute maxim).  Este util ca în apă să se adauge uleiuri de baie sau sare de baie specială. Gelurile de duș/uleiurile de duș  utilizate vor fi obligatoriu din categoria dermato-cosmeticelor  “syndets” – fără săpun și parfum, hipoalergenice . Uscarea pielii se va face blând, prin tamponarea pielii, nu prin frecare.
  2. O parte extrem de importantă a tratamentului corect o reprezintă aplicarea regulată a emolientelor. Cremele emoliente se aplica de 2-3 ori pe zi,  obligatoriu pe tot corpul, mai puțin pe zonele afectate de eczemă, unde se va aplica tratamentul recomandat de medic.
  3. În cazul puseelor de acutizare este necesară utilizarea anti-inflamatoarelor locale. Prima linie este reprezentată de către dermatocorticoizi . Aceștia reprezintă un tratament extrem de eficient al dermatitei atopice, și sunt de regula bine tolerate, absorbția sistemică (în sânge) a substanței active este foarte mică, iar efectele adverse apar doar în cazul utilizării prelungite . Este importantă folosirea lor atunci când e cazul și la recomandarea medicului pentru a evita cronicizarea eczmei și pentru a scădea inflamația locală.

Recent s-a introdus și o alta categorie de topice pentru tratarea dermatitei atopice, categoria imunomodulatoarelor (ex: Protopic, Elidel). Acestea se utilizează doar în cazul în care tratamentul cu dermatocorticoizi nu a dat rezultate. De asemenea nu se utilizează la copiii mai mici de 2 ani. Avantajele sunt reprezentate de faptul că pot fi utilizati un timp mai îndelungat, chiar la nivelul feței, iar efectele adverse sunt mai puține.


La nevoie medicul poate să prescrie și tratament cu antibiotice  (local sau sistemic), mai ales pentru leziunile suprainfectate sau pentru cazurile mai severe. Aceasta are ca scop scăderea populației bacteriene de Staphylococcus aureus existent pe piele (având în vedere implicarea acestei bacterii în etiopatogenia bolii).


Câteva considerente importante:

  • Pentru cazurile severe și refractare medicul poate apela și la alte modalități terapeutice: corticoterapie sistemică, fototerapie, ciclosporină, terapie biologică etc.
  • Impachetările umede sau compresele reci pot ameliora semnificativ pruritul.
  • S-a observat că aportul supliementar de vitamine A și E, alături de uleiul de pește cu continut de acizi grași Omega 3 și Omega 6, ar aduce beneficii.
  • În ceea ce privește regimul alimentar, părerile sunt impărțite. Studii mai recente atestă faptul că nu există nici un beneficiu în adoptarea unei diete restrictive, în special la copii.  Acest lucru nu face decât să conducă la apariția carențelor nutriționale. Conduita cea mai bună o reprezintă vigilența părinților în a observa dacă leziunile se agravează la anumite alimente și a le elimina. La nevoie se pot efectua testări alergologice în acest sens. În general,  nu s-a dovedit că eliminarea laptelui de vacă sau a oului a fost benefică (exceptând condițiile în care analizele au arătat  o sensibilizare specifica). Dermatita atopică nu înseamnă obligatoriu alergie la proteinele laptelui de vacă. În același timp cum o alergie la laptele de vaca nu va da obligatoriu dermatită atopică .Ghidurile  recomandă  alăptarea minim 6 luni .

Din punct de vedere al prevenției, din pacate nu există optiuni. Este important să se înțeleagă diferența dintre predispoziția genetică spre o piele hipersensibilă și uscată (care nu poate fi vindecată  prin nici o metoda actuală) și acutizarea leziunilor eczematoase ale pielii (care pot fi foarte bine tratate și dispar).

Sunt studii în domeniu care arata că suplimentele cu probiotice și cele cu ulei de pește luate in ultimele 4 săptămâni de sarcina de către mamele cu istoric de alergii ar reduce riscul apariției de dermatita atopică la bebeluș, insă deocamdată nu există suficiente date în acest sens.

În ceea ce privește obiectele de îmbracăminte: trebuie evitate hainele din lâna, cele sintetice, prea strâmte, prea groase.  Există  haine special concepute pentru pacienții atopici și produse tip ”tubulare” pentru a împiedica gratajul.


MĂSURI DE EVITARE ALERGENI

Pe langa tratamentul medical, identificarea și înlăturarea factorilor de declanșare a dermatozelor alergice este esențială:

  • utilizarea de produse de îngrijire cutanata din categoria dermato-cosmeticelor (fără parfum și parabeni)
  • utilizarea de detergenți hipoalergenici
  • haine și încălțăminte de calitate
  • evitarea medicației (inclusiv a preparatelor topice)  fără indicația medicului (atenție la produse gen Fenistil, Banoecin, unguente cu gălbenele, ceai musețel)
  • evitarea “piercingului”/cercei ureche, mai ales cu bijuterii eliberatoare de nichel
  • reducerea expunerii la acarieni (spălarea regulată a lenjeriei și pernelor; acoperirea pernelor și saltelelor cu huse protectoare; eliminarea jucăriilor din pluș sau spălarea lor la 55-60 grade iar dacă nu este posibil, expunerea la temperatură de îngheț)
  • aerisirea frecventă a locuințelor, păstrarea unei umidități scazute în cameră (sub 50 grade); evitarea igrasiei și a mucegaiului.
  • folosirea ștergătoarelor de praf umede pentru curățarea suprafețelor.
  • înlocuirea mochetelor și covoarelor cu linoleum sau podele de lemn care pot fi șterse.
  • înlocuirea și reducerea perdelelor și a mobilierului tapițat din dormitor
  • expunerea saltelelor, covoarelor, păturilor la soare minim 3 ore
  • geamurile trebuie să fie închise în perioadele de maximă concentrație a polenurilor (de ex seara) sau când se taie iarba.
  • folosirea de aspiratoare de bună calitate cu filtru; filtre pentru polen în mașină
  • evitarea animalelor de casa, mai ales pisici (studiile nu au dovedit nici un beneficiu în prevenția alergiei la copii dacă există animale de companie); dacă acest lucru nu este posibil nu le permiteți accesul în dormitor.
  • eliminarea surselor de insecte/gândaci .

Bibliografie

1.      Consensus‐based European guidelines for treatment of atopic eczema (atopic dermatitis) in adults and children: – part I

 2.      Consensus‐based European guidelines for treatment of atopic eczema (atopic dermatitis) in adults and children: – part 2

3.      American Academy of Dermatology – Guidelines of care for the management of atopic dermatitis





DR Corina Pop dermatita atopica

Dr. Corina Elena POP

medic specialist dermatolog

Având o pregătire extensivă în domeniul dermatologiei și cu rezultate deosebite (cea mai mare notă la examenul de specialitate) dr. Corina Elena Pop colaborează cu centrul nostru încă din anul 2017.

”Atât ca medic,  dar și ca mamă,  știu ce impact au afecțiunile cutanate din primele luni de viață ale copiilor dar și de mai târziu, suprapuse uneori cu oboseala și temerile proaspeților părinți.

Consider că abordarea copiilor trebuie făcută cu dragoste și cu aptitudini profesionale înalte iar comunicarea între medic și părinti este deosebit de importantă . Astfel, pe lângă acuratețea diagnosticului, medicul dermatolog are un rol major în a ajuta copiii și părinții să înțeleagă mai bine afecțiunea cutanată, modul de tratament și prognosticul pe termen lung.
De exemplu, pielea nou născutului este incomplet dezvoltată anatomic și functional la naștere, stratul cornos este subțire, cu slaba legatura între celule, ceea ce determină o permeabilitate cutanată mare. Tocmai de aceea îngrijirea pielii și tratamentele aplicate trebuie alese cu grijă (unele creme, unguente alese si aplicate incorect chiar și pentru un simplu eritem fesier pot duce la efecte nedorite).”