De ce am ales Pediatria?

Până în anul V de facultate am cochetat cu specialitatea de Obstetrică și ginecologie. Ulterior a urmat un schimb de experiență, pe o secție de specialitate. Acolo mi-am dat seama că după actul natural și frumos al nașterii, atenția și interesul meu erau îndreptate spre nou-născut, spre adaptarea lui și evoluția lui post-partum.

Astfel, am decis, în deplină certitudine emoțională și rațională, să devin pediatru. Experiența mea, ca și pacient pediatric, dar și acțiunile de voluntariat din liceu și facultate, orientate spre copii și spre diferitele nevoi ale acestora, au sedimentat opțiunea actuală. Este minunat să pot fi mereu în prejma copiilor și să mă pot dedica lor.

De asemenea, cred că pasiunea pentru această ramură fascinantă a medicinei s-a născut din dorința de a fi alături de micii luptători. În această meserie particip prin empatie, suport și zâmbet la vindecarea rapidă și la evoluția frumoasă a simptomatologiei, care uneori este plină de încercări. De cele mai multe ori, prin puterea lor miraculoasă și curajul specific vârstei, copiii trec ușor și cu bine peste boală.

Îmi place să lucrez cu cei mici, fiindcă sunt sinceri și spun cu franchețe ceea ce simt și ceea ce gândesc. Acesta este și motivul pentru care, în timpul consultației, prefer să le explic tot ceea ce urmează să se întâmple. În felul acesta, ei capătă încredere în mine și reușim să formăm o relație de colaborare plăcută și apropiată. La finalul consultației, când un copil mă îmbrățișează și îmi zâmbește, pentru mine este cea mai mare mulțumire.