De ce am ales Pediatria?

De când mă știu, iubesc oamenii și viața. Încă din copilărie, mi-am dorit să devin „doctoriță”. După admiterea la facultate, am crezut că voi face obstetrică-ginecologie, dar în timpul stagiului de pediatrie m-am îndrăgostit iremediabil de copii.

Am ales să-mi fac lucrarea de licență din pediatrie, iar după examenul de rezidențiat, alegerea specialității a fost una simplă și clară. Anii de pregătire mi-au consolidat convingerea că pediatria este o meseria foarte frumoasă, dar și dificilă. Pentru pediatru nu este suficient să aibă doar cunoștințe temeinice pentru patologia pediatrică. Abilitatea de a comunica eficient cu copilul, dar mai ales cu părinții acestuia (uneori alarmați, obosiți și supărați), constituie un element de bază în înfăptuirea unui act medical sigur și de succes.

Copiii au o minunată inocență, care sfidează orice regulă socială. Ei te iubesc și te urăsc cu toată ființa lor. Au altă unitate de măsură a suferinței și sunt mai tot timpul veseli. Indiferent de cât de bolnav ar fi, un copil știe să zâmbească. Un adult nu o să poată zâmbi într-o situație similară. Un copil o face, iar asta mi se pare fascinant.