Stresul școlar - dr. Ilinca NIȚĂ, medic specialist psihiatrie

Cu trezirile de dimineață devreme, ghiozdanul greu, orele lungi și temele nesfârșite, copiii sunt supuși la stresul școlar deloc neglijabil.. Desigur, un grad de stres este necesar pentru a-ți propune obiective, a le depăși și a evolua. Dar nu toți copiii pot răspune la stresul școlar la fel de bine și adunat pe o perioadă lungă, acesta poate duce la probleme emoționale, de stimă de sine, de comportament și scăderea performanțelor școlare.

În acest articol vă detaliez cum arată stresul școlar la copii, cum pot ajuta părinții pentru a îmbunătăți situația și mai ales, care copii sunt mai vulnerabili și când este cazul să apelați la ajutor specializat.

Cum arată un copil stresat

Copiii stresați au manifestări similare sindromului de burnout de la adult, când munca i-a suprasolicitat și nu mai au rezerve de energie.

Un copil ce suferă de stresul școlar este deseori:

obosit,
fără chef,
iritabil,
cu performanțe mai slabe decât potențialul său intelectual.

Poate fi mai reactiv emoțional decât te-ai aștepta, mai sensibil la critici, cu crize de plâns, furie sau refuz complet al activităților.

Poți observa că doarme mai prost, se trezește obosit și chiar și în weekend, nu pare a avea chef de activități. Pofta de mâncare poate și ea să fie afectată, refuzând mâncărurile preferate sau ciugulind doar puțin.

Ce îi stresează pe copii la școală

Poate că adulții nu își amintesc foarte bine zilele de școală sau au o imagine vagă despre liceu, iar clasele mai mici sunt mai “cețoase”. Totuși, copiii se confruntă cu numeroase surse de stres zilnic, inclusiv:

Trezirea foarte matinală. Somnul insuficient contribuie la probleme de sănătate mintală și fizică. Uite aici cât ar trebui să doarmă un copil, în funcție de vârstă.

Dacă aveți un drum mai lung de parcurs dimineața, ajustează ora de culcare corespunzător și/ sau programează un somn scurt de amiază, pentru copilul tău.

Orele lungi, fără pauze suficiente. Adevărul este că la vârstele de 6-14 ani, copiii nu au atenția și funcțiile executive suficient de dezvoltate pentru a rămâne concentrați 50 de minute. Efortul poate părea foarte solicitant, mai ales pentru cei care suferă și de un deficit de atenție.
Solicitările academice. Temele zilnice și învățatul pentru teste pot ocupa și 2-3 ore pentru copii de gimnaziu. Anxietatea de performanță (teama de a nu greși) poate face acest proces și mai lung și rezultatele testărilor neașteptat de scăzute, la un copil care a învățat, dar s-a emoționat când a venit timpul să răspundă. Pentru unii copii cu anxietate, răspunsul în fața clasei este înspăimântător și poate provoca un blocaj complet al vorbirii.
Anxietatea socială. Majoritatea copiilor sunt reticenți să își cunoască noii colegi, atunci când încep școala, o schimbă sau trec în ciclul superior de învățământ. Dar pentru unii copii, inhibiția și anxietatea socială sunt foarte marcante! Își fac griji permanent privind relațiile cu alți copii sau cum sunt percepuți. Unii copii pot fi victima bullying-ului, sursă pentru stresul școlar zilnic, scăderea stimei de sine și retragere.
Solicitările părinților. Părinții sunt principalele persoane din viața copilului și acesta nu dorește să vă dezamăgească. Presiunea spusă sau percepută, constantă, de a lua note mari, de a fi primul în clasă, de a se înscrie la concursuri poate fi o sursă de îngrijorare și nemulțumire foarte puternică pentru copil.
Programul foarte încărcat. Părinții își doresc din ce în ce mai multe reușite pentru copii lor și este de înțeles, ținând cont de solicitările ulterioare pentru un loc de muncă, dar și de potențialul extraordinar al noilor generații. Totuși, orele suplimentare zilnice, de limbi moderne, sport, cluburi sau hobby-uri pot încărca excesiv programul celui mic.

Ce poți face pentru a reduce stresul școlar

Empatizează cu copilul.
Acasă trebuie să fie un loc sigur, pentru ca cel mic să își expună grijile, frustrările sau temerile în legătură cu școala. Reflectă-i emoțiile și validează-le: “te înțeleg că este greu, școala este grea și te descurci excelent!”
Scade presiunea.
Nu există vreo dovadă că elevii cu 10 pe linie sunt cei mai mulțumiți sau fericiți, cu un parcurs în viață satisfăcător. Cel mic se străduiește și este mult mai util să îl încurajezi, susții și să îi lauzi efortul, decât să îl compari cu alții “mai buni” sau să îi minimalizezi succesele. Nu evalua niciodată copilul global după o notă mai mică sau un test nereușit. Mai ales dacă observi vina sau rușinea, consolează-l și asigură-l că data viitoare se va descurca mai bine, că este foarte bun, inteligent și îl iubiți.
Asigură-i mese nutritive, somn suficient și activități sportive care să îi facă plăcere. Toate acestea contribuie la diminuarea stresului și oboselii și menținerea unui nivel de energie optim.
Ajută-l să se organizeze.
Mai ales în primii ani, copiii au nevoie de ajutor privind organizarea și planificarea. Un orar lipit pe frigider, de exemplu, îi poate aminti despre timpul dedicat studiului, când trebuie să își facă ghiozdanul și când este ora de ieșit pe ușă. Realizează-l împreună cu acesta, colorat și decorat, încât organizarea să fie o plăcere.
Fracționează temele.
Temele pot ocupa foarte mult timp și un copil obosit nu va avea răbdare sau nu se va putea concentra. Începeți temele când este odihnit și fractionați timpul de lucru în etape de 12-15 minute, cu o pauză de 5 minute între fiecare și de 15 minute o dată pe oră.
Nu uita de timpul liber.
Orele de limbi străine, matematică, muzică sau alte discipline sunt grozave pentru dezvoltarea cognitivă, dar timpul liber, nestructurat, de joacă și distracție sunt esențiale pentru dezvoltarea emoțională. Și copilul are nevoie de timp zilnic de relaxare și reîncărcare a bateriilor.
Nu rata verificările pediatrice de rutină.
Solicită un consult oricând te îngrijorează starea sa de sănătate. Anemia, paraziții digestivi, intoleranțele alimentare, alergiile și multe alte probleme cu simptome discrete se pot manifesta ca nerăbdare, lipsă de atenție, oboseală, iritabilitate.

Când este utilă o consultație de psihiatrie pediatrică

Unii copii sunt mai vulnerabili la stres și descoperirea acestor predispoziții și adresarea lor va ajuta copilul să se adapteze mai bine. Totodată, poate fi necesar ca mediul să fie mai adaptat pentru nevoile sale.

Nu ezita să soliciți un consult de psihiatrie pediatrică atunci când:

Copilul pare foarte obosit, fără chef sau iritabil timp de mai multe săptămâni.
Copilul refuză să vorbească la școală, în special cu adulții.
Se emoționează atât de tare la examinări, încât se blochează.
Își face foarte multe griji, îl vedeți tensionat, distras, nefericit timp de mai multe săptămâni.
Plânge foarte mult, se supără ușor, este foarte iritabil sau agresiv.
Are în fiecare dimineață dureri de burtică, de cap, solicită să rămână acasă în loc să meargă la școală (problemele nu apar și în weekend/vacanțe).
Are dificultăți de a sta așezat în bancă, nu își menține atenția nici 10 minute, vorbește frecvent în ore, face multe greșeli din neatenție sau pare visător.
Nu scrie, citește ca alți copii de vârsta sa, în special după finalizarea clasei I-a.
Are dificultăți de vorbire, alcătuirea propozițiilor sau articularea sunetelor.
Are probleme majore privind calculul matematic, comparativ cu alți copii.

Dr. Ilinca NIȚĂ

medic specialist psihiatrie pediatrică

Oferă consultații de specialitate în cadrul cabinetului Lego (str. Calea Dorobanților 101, Cluj-Napoca).

Mai multe informații pe tema sănătății mintale a copiilor și adolescenților găsiți pe site-ul dânsei: PsihiPedi.ro

Pentru programări și informații puteți apela numărul nostru de Call Center: 0752.360.360