32022feb.
Urinare frecventa la copii. Diagnostic rapid prin uroflowmetrie – test non-invaziv

Urinare frecventa la copii. Diagnostic rapid prin uroflowmetrie – test non-invaziv

Mictiunea (urinarea) este un proces fiziologic facil pentru cei mai multi dintre noi. Nici nu ne gandim cate organe, sisteme si circuite neurologice sunt implicate in simplul gest al evacuarii vezicii urinare.

Pusi totusi sa ne gandim care ar fi cea mai importanta actiune, in tot acest proces, primul lucru care ne vine in gand este controlul cortical asupra centrului reflex al urinarii, inchis la nivelul maduvei spinarii.

Acest lucru se refera la capacitatea noastra de a ne inhiba mictiunea sau de a urina „la comanda”, chiar daca vezica nu este tocmai plina.

Pe langa acest control, pentru ca mictiunea sa se produca, este importanta diureza.

Diureza se refera la cantitatea de urina eliminata pe parcursul a 24 de ore. Este important sa stim ca in cazul copiilor, aceasta cantitate depinde de varsta lor.

Cum apare dorinta de a urina?

Rinichii produc urina in functie de starea de hidratare, de tensiunea arteriala, dar si de capacitatea acestora de a filtra sangele si de a mentine echilibrul organismului.

Vezica urinara o stocheaza pana la un anumit grad de umplere vezicala. Aceasta este cea care declanseaza reflexul de mictiune (la copiii mici) sau se ocupa de transmiterea catre creier a senzatiei de vezica plina.

In aceste conditii, apare dorinta de a urina (atat la copiii mari, cat si la adulti).

Anomalii congenitale sau dobandite, ale tractului urinar

Odata ce sunt indeplinite conditiile sociale necesare pentru a urina (confortul si intimitatea unei toalete), creierul nostru permite declansarea reflexului mictional controlat de maduva spinarii: mai concret, sfincterul (cel care tine uretra inchisa) se relaxeaza si detrusorul vezical (muschi neted situat in peretele vezicii urinare) se contracta concomitant, golindu-se astfel vezica.

In acest proces, este importanta capacitatea de umplere a vezicii urinare, dar si forta de contractie a detrusorului.

De asemenea, nu sunt de neglijat capacitatea de relaxare a sfincterului vezical, a musculaturii pelviene si nici integritatea uretrei (canalul de golire a vezicii) sau rezistenta acesteia la flux.

Chiar daca pare banal, procesul mictional este unul complex si se invata in timp.

Copiii au foarte multe lucruri de invatat, cum ar fi:

  • recunoasterea senzatiei de vezica plina;
  • felul in care trebuie sa se aseze pe olita/toaleta;
  • felul in care trebuie sa se relaxeze pentru golirea corecta si completa a vezicii.

Este posibil ca unii copii sa nu reuseasca sa-si insuseasca aceste abilitati.

Acest lucru se datoreaza anomaliilor congenitale sau dobandite, ale tractului urinar. Pentru acesti copii, este absolut necesar consultul pediatric urologic, nefrologic, dar si examinarea ecografica si urodinamica.

De mentionat este faptul ca pentru copiii sub 3 ani, este un lucru normal sa nu existe un control total asupra vezicii urinare.

Majoritatea copiilor reusesc un control bun asupra mictiunii  in jurul varstei de 3-5 ani.

Se poate realiza o ecografie pentru depistarea anomaliilor tractului urinar?

Ecografia este o metoda  non-invaziva, nedureroaa si neiradianta prin care se poate realiza o evaluarea tractului urinar.

Ce este urofolowmetria?

Uroflowmetria este o alta metoda non-invaziva, insa aceasta vizeaza functionalitatea tractului urinar inferior. Prin acest test simplu, se masoara cantitatea de urina produsa de copil la o mictiune (este important sa nu fi urinat cu 2 ore inainte), viteza jetului urinar si durata totala a mictiunii.

Este cea mai simpla metoda de evaluare urodinamica. Este capabila sa inregistreze in timp real debitul urinar pe care il genereaza, sub forma unui grafic, care va afisa datele caracteristice (care pot varia foarte mult) legate de mictiunea copilului. Aceste date pot sugera, confirma sau infirma anumite boli ale tractului urinar inferior (vezica urinara si uretra).

Cand se face urofolowmetria?

Uroflowmetria este indicata in cazul pacientilor cu anumite probleme, cum ar fi:

  • disfunctii mictionale de tip imperiozitate mictionala – pierderea de urina si senzatia puternica de a mictiona
  • incontinenta urinara – scurgeri involuntare de urina
  • sindrom obstructiv subvezical, precum mictiuni incomplete
  •  reziduu postmictional – senzatia de golire incompleta a vezicii
  • enurezis – pierderea controlului vezicii urinare
  • valve uretrale – impiedicarea evacuarii urinei in mod normal
  • boli neurologice care ar putea afecta functionalitatea vezicala, precum meningo/mielocele, spina bifida sau traumatisme ale coloanei vertebrale. 

Urinarea este, de asemenea, un proces puternic influentat de starea emotionala a pacientului, dar si de starile de mediu. Pentru a identifica pattern-urile de golire vezicala, sunt necesare examinari succesive.

Medicul urolog la care pot apela

Medicii urologi pediatrii de la Centrul de Pediatrie sunt gata sa va ajute cu urmatoarele investigatii: