Blog - Page 2 of 3 - Centrul de Pediatrie

Ghiozdanul greu, orele lungi, temele nesfarsite si trezirile matinale pot transforma scoala intr-o sursa importanta de stres pentru copii. Un anumit nivel de stres este firesc si chiar necesar pentru dezvoltare, dar atunci cand devine constant si intens, poate duce la probleme emotionale, de comportament si la scaderea performantelor scolare.

Cum se manifesta stresul scolar

Un copil stresat poate avea simptome similare sindromului de burnout la adulti:

oboseala permanenta
lipsa chefului si iritabilitate
performante scolare mai slabe decat potentialul sau real
sensibilitate crescuta la critici, plans frecvent, crize de furie sau refuzul activitatilor

Stresul scolar se mai poate manifesta prin:

somn agitat sau insuficient
copilul se trezeste obosit dimineata
lipsa interesului pentru activitati chiar si in weekend
scaderea poftei de mancare

Ce ii streseaza pe copii la scoala

trezirea foarte devreme – somnul insuficient afecteaza atat sanatatea mintala, cat si pe cea fizica;
orele lungi si solicitante – copiii intre 6–14 ani nu pot ramane concentrati 50 de minute fara pauza, ceea ce duce la suprasolicitare;
temele si testele – pot ocupa 2–3 ore zilnic la gimnaziu. Anxietatea de performanta (teama de a nu gresi) poate face procesul si mai dificil;
anxietatea sociala – unii copii traiesc cu teama de a vorbi in clasa sau devin victime ale bullying-ului;
presiunea parintilor – dorinta de a nu dezamagi si de a obtine note mari poate fi perceputa ca o povara;
programul incarcat – ore suplimentare, cluburi sau activitati zilnice pot reduce timpul liber si pot creste stresul.

Cum pot parintii sa reduca stresul scolar al copiilor?

ofera sprijin emotional – asculta copilul, valideaza-i emotiile si incurajeaza-l;
scade presiunea academica – lauda efortul, nu doar rezultatele; evita comparatiile cu alti copii;
mentine rutine sanatoase – mese nutritive, somn suficient, activitati sportive placute;
ajuta-l sa se organizeze – orare vizibile, planificarea timpului de invatat si a ghiozdanului;
fractioneaza temele – sesiuni scurte de 12–15 minute cu pauze, pentru a sustine concentrarea;
respecta timpul liber – joaca si relaxarea zilnica sunt esentiale pentru echilibru emotional;
nu neglija controalele medicale de rutina – unele afectiuni precum anemia, parazitii intestinali sau alergiile pot accentua oboseala si lipsa de atentie.

Cand este utila o consultatie de psihiatrie pediatrica

Unii copii sunt mai vulnerabili si pot avea nevoie de sprijin suplimentar. Este recomandata o evaluare specializata daca:

copilul este obosit, iritabil sau lipsit de energie timp de mai multe saptamani
refuza sa vorbeasca la scoala, mai ales cu adultii
se blocheaza complet la testari din cauza emotiilor
este permanent ingrijorat, tensionat sau nefericit
plange mult, se enerveaza usor, este agresiv sau foarte sensibil
acuza frecvent dureri (de burtica, de cap) dimineata inainte de scoala, dar nu in weekend sau vacante
are dificultati mari de concentrare, vorbeste des in ore, face multe greseli din neatentie
nu citeste sau scrie la nivelul varstei, mai ales dupa clasa I
are probleme de vorbire, articulare sau in calculul matematic de baza

Stresul scolar este o realitate pentru multi copii, dar cu sprijinul parintilor si al specialistilor poate fi gestionat eficient. Empatia, echilibrul intre scoala si timpul liber, precum si evaluarea medicala atunci cand este nevoie, contribuie la sanatatea emotionala si la dezvoltarea armonioasa a copilului.

Unul dintre cele mai frecvente subiecte ridicate de parinti in primul an de gradinita sau de scoala este intrebarea: „Cum intarim sistemul imunitar al copilului?”. Multi parinti observa ca micutii racesc des in primii ani de colectivitate si isi fac griji ca au o „imunitate scazuta”. In realitate, aceste episoade fac parte din procesul natural de maturizare a sistemului imunitar.

Cum se formeaza imunitatea la copii?

Sistemul imunitar la copii

Imunitatea se transmite initial de la mama catre copil, prin placenta si laptele matern, oferind protectie in primele luni de viata impotriva unor infectii virale sau a bolilor pentru care mama a fost vaccinata.

Apoi, imunitatea copilului se dezvolta si prin vaccinuri, dar si prin contactul direct cu virusuri obisnuite din colectivitate. Dupa fiecare raceala, sistemul imunitar isi „antreneaza soldatii” – anticorpii – care il protejeaza la urmatoarea expunere la acelasi virus.

La varsta de 2–5 ani, sunt de asteptat aproximativ 7–8 infectii virale pe an, care se vindeca in mod obisnuit fara tratament cu antibiotice.

De ce racesc copiii atat de des la gradinita?

Pe perioada iunie–august virozele sunt mai rare, dar in lunile de colectivitate (septembrie–mai) un copil poate avea cate un episod la fiecare 6–8 saptamani. Simptomele pot dura chiar si 2–3 saptamani, ceea ce face ca parintii sa aiba impresia ca micutul este „permanent racit”.

Important de stiut: un copil nu are sistemul imunitar slabit daca se imbolnaveste la fiecare doua luni. Din contra, aceste contacte contribuie la maturizarea imunitatii.

Cand se stabilizeaza imunitatea?

Odata cu trecerea anilor, sistemul imunitar devine mai puternic. In jurul varstei de 5 ani, episoadele de imbolnavire devin mult mai rare, deoarece organismul are deja o „memorie” bogata de anticorpi.

Sistemul imunitar la copii

O comparatie simpla este cea cu un tanar sportiv care viseaza sa devina maratonist. Nu poate alerga 100 de kilometri din prima saptamana, indiferent cate suplimente primeste. Este nevoie de ani de antrenament pentru a ajunge la performanta.

La fel si sistemul imunitar al copilului: nu poate deveni puternic peste noapte, indiferent cate siropuri sau suplimente „minune” sunt administrate. Antrenamentul lui inseamna contactul treptat cu virusurile, sustinut de somn suficient, alimentatie echilibrata si un stil de viata sanatos.

Imunitatea copiilor nu este slabita pentru ca racesc des in primii ani de colectivitate, dimpotriva, aceste episoade reprezinta modul natural prin care organismul isi construieste apararea.

Somnul odihnitor, alimentatia variata si echilibrata, alaturi de vaccinare si un mediu familial linistit, sunt elementele de baza pentru sustinerea unui sistem imunitar sanatos si rezistent.

Constipatia reprezinta unul dintre cele mai intalnite motive de prezentare la consultul pediatric. Este important ca parintii sa inteleaga cauzele si masurile care pot preveni agravarea si semnele de alarma care necesita evaluare medicala.

Ce este constipatia?

Constipatia este definita ca pasajul dificil al scaunelor de consistenta crescuta, sub forma de bilute, mai rar de doua ori pe saptamana, timp de peste doua saptamani.

Constipatia la sugari

Constipatia la copii

bebelusii hraniti cu formula de lapte praf: daca apar semne de constipatie, se recomanda discutia cu medicul pentru schimbarea formulei;
bebelusii alaptati exclusiv: dupa 4–6 saptamani, poate fi normal ca scaunele sa fie mai rare (pana la 7–10 zile). Important este ca scaunul sa aiba consistenta normala si copilul sa se hraneasca bine.

Constipatia rareori apare brusc, cel mai adesea se instaleaza treptat. Primele semne pot fi scaderea numarului de scaune, dificultate si durere la eliminarea acestora sau scaune foarte tari si voluminoase.

De ce apare constipatia la copii?

Constipatia poate fi functionala (fara o boala asociata) sau organica (ca parte a unei afectiuni). Cauzele frecvente, in cazul constipaiei functionale, sunt:

trecerea de la alimentatia naturala la cea artificiala
diversificarea alimentatiei
invatarea utilizarii toaletei
inceperea gradinitei sau scolii si amanarea mersului la toaleta
alimentatie nesanatoasa (alimente procesate, dulciuri, bauturi acidulate)
lipsa de miscare, sedentarism
factori emotionali (stres, schimbari majore, conflicte in familie)

La copiii mici, constipatia poate aparea si pentru ca acestia ignora semnalele corpului atunci cand sunt prea concentrati la joaca.

Cum tratam constipatia la copii?

In prima faza, se recomanda masuri simple, aplicate acasa. Investigatii suplimentare se iau in calcul daca dupa 4–6 saptamani simptomele nu se amelioreaza.

Masuri de tratament:

hidratare corespunzatoare varstei (preferabil apa)
cresterea aportului de fibre (fructe, legume, tarate)
consum de fructe cu efect laxativ (prune, pere, mere, piersici)
reducerea laptelui de vaca la maximum 500 ml/zi
program regulat de defecatie, la 5–10 minute dupa mese, de 2–3 ori/zi
incurajarea miscarii si limitarea timpului petrecut in fata ecranelor
tratamentul recomandat de medic, atunci cand este necesar

Un aspect important este programul meselor, deoarece scaunul apare adesea la 30–60 de minute dupa masa. De aceea, este recomandat ca micul dejun sa fie oferit mai devreme, astfel incat copilul sa aiba timp sa mearga la toaleta inainte de gradinita sau scoala.

Uneori, tratamentul poate dura cateva luni, iar rabdarea si perseverenta parintilor sunt esentiale, alaturi de colaborarea permanenta cu medicul pediatru.

Cand trebuie sa mergem la medic pentru constipatie?

Este recomandat sa consultati medicul pediatru daca:

constipatia dureaza mai mult de doua saptamani
copilul nu poate desfasura activitati normale din cauza constipatiei
copilul nu poate elimina scaunul prin miscari normale
apare scurgere de lichid sau scaun foarte moale din anus
exista fisuri anale sau hemoroizi
copilul are dureri abdominale, febra sau varsaturi

Constipatia la copii este o afectiune frecventa, dar de cele mai multe ori poate fi ameliorata prin schimbari simple in stilul de viata si alimentatie. Cu toate acestea, tratamentul constipatiei trebuie instituit la timp, deoarece simptomele se pot agrava rapid.

Medicii le recomanda parintilor sa acorde atentie semnelor timpurii si sa solicite consultul medical atunci cand constipatia devine persistenta sau este insotita de alte simptome ingrijoratoare.

Scolioza la copii reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni ale coloanei vertebrale in perioada de crestere. Depistarea precoce si evaluarea corecta pot preveni agravarea deformarii si pot creste sansele unui tratament simplu si eficient.

Monitorizarea posturii si controalele medicale regulate sunt esentiale pentru sanatatea coloanei vertebrale a copilului.

Cand este necesara evaluarea coloanei vertebrale la copil?

Evaluarea unei eventuale probleme a spatelui este realizata fie de catre medicul pediatru, fie de catre medicul ortoped, in cadrul unei consultatii de specialitate.

De cele mai multe ori, pediatrul este primul care observa modificarile de postura. Acesta poate identifica:

asimetria umerilor
diferenta de nivel a bazinului
inclinarea trunchiului
curburi anormale ale spatelui
semne sugestive pentru scolioza

In aceste situatii, copilul este indrumat catre un consult ortopedic pentru investigatii suplimentare.

Diagnosticarea scoliozei la copii

Medicul ortoped poate recomanda efectuarea unei radiografii a coloanei vertebrale pentru o evaluare completa.

Radiografia permite:

confirmarea diagnosticului de scolioza
masurarea gradului de curbura
identificarea cauzei deformarii
stabilirea planului de tratament

Este important ca radiografiile sa fie efectuate doar la recomandarea medicului, pentru a evita expunerea inutila la radiatii.

De ce este importanta depistarea precoce?

Neglijarea problemelor de coloana poate duce la agravarea deformarii si la necesitatea unor tratamente mai complexe.

In multe cazuri, copilul cu scolioza nu acuza dureri si isi desfasoara activitatile zilnice normal, inclusiv activitati sportive. Din acest motiv, afectiunea poate ramane nediagnosticata pana in stadii avansate.

Scolioza la copii poate aparea la orice varsta, insa se accentueaza in special in perioada pubertara, cand cresterea este rapida. De aceea, controalele regulate sunt esentiale.

Depistarea timpurie permite initierea tratamentului inainte ca deformarea sa progreseze.

Tratamentul scoliozei la copii

Tratamentul scoliozei este individualizat si depinde de:

cauza afectiunii
gradul de curbura
varsta copilului
ritmul de crestere

Scopul principal este corectarea sau oprirea evolutiei deformarii si evitarea interventiei chirurgicale.

Atunci cand tratamentul conservator nu este suficient, chirurgia poate reprezenta o solutie eficienta.Tehnicile moderne au evoluat semnificativ si permit rezultate functionale foarte bune, oferind copiilor sansa la o viata normala si activa.

Cand sa va adresati medicului?

Este recomandat consultul de specialitate daca observati:

spate curbat sau inclinat
diferente intre umeri
copilul sta aplecat intr-o parte
hainele nu cad simetric pe corp
modificari de postura

Evaluarea precoce poate face diferenta intre un tratament simplu si unul complex.

Atunci cand un copil este bolnav, parintii trebuie sa decida ce este de facut: mergem la urgente, programam rapid o consultatie la pediatru sau asteptam acasa cateva zile, monitorizand evolutia simptomelor?

Cand mergem cu un copil bolnav la urgente?

Serviciile de urgenta sunt destinate cazurilor in care sanatatea copilului este pusa in pericol daca amanam consultul medical pana a doua zi sau chiar cateva ore.

Unitatile de primiri urgente sunt deseori aglomerate, iar timpul de asteptare depinde de gravitatea cazului, nu de ordinea sosirii. Din acest motiv, este important sa stim cand prezenta la urgente este absolut necesara.

Situatii care necesita prezentare imediata la urgenta:

pierderea cunostintei, lesin
stop cardiorespirator, inec, sufocare
traumatisme severe, fracturi, sangerare masiva, arsuri
soc anafilactic (eruptie cutanata extinsa, mancarime intensa, umflarea fetei, dificultati de respiratie)
muscatura de sarpe sau alte animale
intoxicatii medicamentoase sau cu substante chimice
convulsii
oricare dintre simptomele grave mentionate mai jos, daca nu exista acces la o consultatie medicala in aceeasi zi

Copil bolnav: semne ca trebuie sa mergi imediat la medic

Situatii care necesita consultatie pediatrica in aceeasi zi

febra peste 38°C la un sugar sub 3 luni
febra care nu cedeaza la tratament sau reapare la intervale scurte
febra aparuta la un copil cu boli cronice
dureri de cap intense
somnolenta marcata, agitatie sau confuzie
dificultati de respiratie
varsaturi repetate
scaune diareice cu refuzul lichidelor sau cu sange/puroi
eruptii cutanate extinse
dureri abdominale intense
orice simptome insotite de alterarea starii generale

In cadrul consultatiei, medicul decide daca tratamentul poate fi administrat acasa, daca sunt necesare investigatii suplimentare sau daca se impune internarea intr-o unitate cu paturi specializata.

Cand putem astepta cateva zile (1–3 zile)?

Daca starea generala a copilului este buna, iar simptomele sunt usoare, nu este necesara prezentarea de urgenta. Totusi, copilul trebuie evaluat medical in scurt timp in caz de:

febra bine tolerata timp de 2–3 zile
lipsa poftei de mancare
tuse usoara
dureri de burtica sau constipatie
eruptii cutanate minore
scaune diareice cu apetit pastrat pentru lichide si solide
secretii nazale

Este recomandat ca orice copil bolnav sa fie consultat de un medic inainte de inceperea tratamentului.

Daca starea copilului nu se amelioreaza dupa consultatie

Daca ati urmat tratamentul recomandat si copilul nu se simte mai bine, este indicat sa reveniti la acelasi medic. Acesta cunoaste istoricul bolii si poate decide daca este nevoie de schimbarea schemei de tratament.

Cum facem programare?

Pentru a nu astepta, cel mai bine este sa sunati pentru programare. In functie de disponibilitate, consultatia poate avea loc chiar in aceeasi zi.

Cand avem un copil bolnav, decizia de a merge la urgenta, la consult imediat sau de a astepta cateva ore/zile trebuie luata in functie de simptome si de starea generala.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri subliniaza importanta discernamantului medical si a consultatiilor programate din timp, pentru ca parintii sa aiba incredere ca micutii lor primesc ingrijirea adecvata la momentul potrivit.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, punem accent pe preventia si diagnosticarea timpurie a afectiunilor care pot influenta dezvoltarea armonioasa a copilului. Una dintre acestea este displazia de sold, o problema de dezvoltare a articulatiei soldului, intalnita la aproximativ 1 din 1000 de nou-nascuti.

Cine are risc crescut de displazie de sold?

primul copil al unei mame
copiii cu istoric familial de displazie de sold
copiii nascuti din prezentatie pelviana (cu fundicul in jos)
fetitele (sexul feminin are risc mai mare)

Cauzele displaziei de sold pot fi atat genetice, cat si legate de factori intrauterini, cum ar fi pozitia fatului in burtica mamei. De exemplu, soldul stang este afectat mai frecvent datorita pozitiei intrauterine.

Cum se manifesta displazia de sold?

Simptomele nu sunt evidente la varste mici, motiv pentru care screeningul este extrem de important. Acesta se efectueaza intre 4 si 6 saptamani de viata.

Semnele care pot aparea in timp includ:

un picior mai scurt decat celalalt
asimetria pliurilor de piele la nivelul coapselor si feselor

Ideal este ca problema sa fie identificata cat mai devreme (4–6 saptamani), cand tratamentul poate fi conservator si nechirurgical. La varste mai mari, de multe ori este nevoie de tratament chirurgical.

Displazia de sold la copii

Cum se pune diagnosticul? – cum se face ecografia de șold?

Metoda standard de diagnostic este ecografia de sold, efectuata in primele 4-6 saptamani de viata.

investigatia dureaza aproximativ 15 minute
nu este dureroasa
rezultatul se ofera pe loc

Preventie si factori favorizanti

Inca din anii ’50 s-a demonstrat ca infasatul traditional, cu piciorusele apropiate si drepte (stil sarmaluta), are un efect negativ asupra dezvoltarii soldurilor.

In schimb, culturile in care bebelusii sunt purtati in sisteme ergonomice (wrap, sling sau marsupii care respecta pozitia naturala a picioarelor) raporteaza mult mai putine cazuri de displazie de sold. Din acest motiv, International Hip Dysplasia Institute recomanda purtarea bebelusilor in sisteme ergonomice.

Displazia de sold la nou-nascuti poate trece neobservata la inceput, dar poate avea consecinte importante asupra dezvoltarii copilului daca nu este diagnosticata si tratata la timp. Screeningul prin ecografie, efectuat intre 4 si 6 saptamani, este esential pentru depistarea precoce.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri subliniaza importanta diagnosticarii timpurii si a preventiei, pentru ca fiecare copil sa beneficieze de un start sanatos in viata.

Atunci cand devii parinte, una dintre intrebarile firesti este: cand trebuie sa merg cu copilul la medic daca este sanatos? Raspunsul il ofera consultatia de rutina – un control medical recomandat la toate varstele, de la sugar la adolescent.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri acorda o atentie deosebita sanatatii copiilor si recomanda efectuarea periodica a consultatiilor de rutina pentru a monitoriza cresterea si dezvoltarea lor.

Ce este consultatia de rutina?

Consultatia de rutina este o evaluare medicala a copilului sanatos, care are rolul de a urmari cresterea, dezvoltarea si de a depista din timp eventualele probleme de sanatate.

Un copil care este sanatos poate ascunde afectiuni ce pot fi identificate doar printr-un consult periodic. Depistarea precoce inseamna sanse mai mari de tratament eficient si o dezvoltare armonioasa.

Ce include o consultatie de rutina?

examen clinic complet, din cap pana in picioare
evaluarea dezvoltarii neuropsihomotorii
masurarea tensiunii arteriale
verificarea schemei de vaccinare atunci cand este nevoie
recomandari pentru analize de sange, urina sau scaun
educatie medicala pentru parinti: intarirea imunitatii, vaccinare, prevenirea obezitatii, prevenirea sedentarismului, sanatatea mintala a copilului.

De ce este importanta consultatia de rutina?

sprijina si informeaza corect parintii
previne imbolnavirile prin investigatii de rutina si recomandari privind stilul de viata si alimentatia
permite depistarea precoce a unor afectiuni, cu sanse mai mari de tratament eficient
stabileste o relatie de incredere intre medic, copil si parinti
copilul invata sa vada medicul nu doar ca pe o persoana asociata bolii, ci ca pe un sprijin pentru sanatate
medicul devine familiarizat cu istoricul copilului, ceea ce face diagnosticul mult mai usor atunci cand apar probleme de sanatate.

Multe probleme medicale pot evolua fara semne vizibile pentru parinti. La consultatiile de rutina, medicul poate recomanda investigatii simple si poate identifica deficite nutritionale, tulburari de crestere sau alte situatii ce necesita atentie.

Cand trebuie efectuata consultatia de rutina?

Se recomanda un consult pediatric in fiecare luna de la 0 la 12 luni, iar dupa varsta de 1 an, o data la 2 luni.

Consultatia de rutina este o metoda esentiala de preventie, care permite monitorizarea corecta a dezvoltarii copilului si depistarea precoce a eventualelor afectiuni.

Este important ca parintii sa inteleaga importanta controalelor regulate, pentru a se asigura ca micutii lor cresc sanatosi si echilibrati.

Dermatita atopica este una dintre cele mai frecvente afectiuni dermatologice ale copilariei, intalnindu-se la aproximtiv 10%–20% dintre sugari. Reprezinta adesea prima si uneori singura manifestare a atopiei (predispozitia spre alergii precum rinita alergica, astm sau alergii digestive).

Dermatita atopica nu apare de la nastere. Nou-nascutii au pielea normala sau pot prezenta alte afectiuni fara legatura cu atopia (ex: dermatita seboreica, acnee neonatala). Leziunile tipice debuteaza de obicei dupa primele luni de viata, in jurul varstei de 3 luni.

Cum se manifesta dermatita atopica?

Dermatita atopica la copii

Leziunile pot fi localizate pe fata, trunchi, extremitati sau in pliurile pielii. Un semn esential este pruritul (mancarimea pielii), insotit de xeroza (uscaciune cutanata).

Este important de stiut ca dermatita atopica nu inseamna intotdeauna alergie. Exista forme extrinseci (alergice) si forme intrinseci (non-alergice).

forma extrinseca se asociaza cu nivel crescut de IgE si teste alergologice pozitive
forma intrinseca apare cu IgE avand valori normale si fara alte boli atopice (astm, rinita alergica).

Evolutie si prognostic dermatita atopica

Prognosticul pe termen lung este in general favorabil. In multe cazuri, dermatita atopica se amelioreaza odata cu inaintarea in varsta, iar la adulti doar putini pacienti mai prezinta acutizari. Copilul trebuie totusi monitorizat pentru a depista din timp semne de astm bronsic asociat.

Tratament dermatita atopica

Cele mai importante sunt principiile de baza, iar acestea sunt:

igiena pielii pentru a preveni suprainfectiile;
aplicarea regulata a emolientelor pentru refacerea barierei cutanate;
antiinflamatoare locale in cazul acutizarilor;

Alte optiuni terapeutice

antibiotice locale sau sistemice in caz de leziuni suprainfectate;
in cazuri severe: fototerapie, terapie biologica, ciclosporina sau corticoterapie sistemica (doar la recomandarea medicului);
impachetari umede sau comprese reci pentru ameliorarea pruritului;

Regimul alimentar si suplimentele in cazul dermatitei atopice

dietele restrictive nu sunt recomandate; eliminarea alimentelor se face doar daca exista dovezi clare de sensibilizare;
nu s-a demonstrat ca eliminarea laptelui de vaca sau a oului este benefica, doar in cazurile confirmate prin analize;
alaptarea exclusiva este recomandata minim 6 luni;
unele studii sugereaza ca probioticele si uleiul de peste in sarcina pot reduce riscul, dar dovezile nu sunt suficiente.

Recomandari pentru imbracaminte in cazul dermatitei atopice

evitati hainele din lana sau materiale sintetice;
optati pentru haine lejere din bumbac;
exista imbracaminte special conceputa pentru pacientii cu dermatita atopica, care limiteaza scarpinatul.

Masuri de evitare a alergenilor

folositi produse dermato-cosmetice fara parfum si parabeni
alegeti detergenti hipoalergenici
spalati lenjeria si jucariile de plus la temperaturi inalte
aerisiti frecvent locuinta si mentineti umiditatea sub 50%
evitati mucegaiul, acarienii, praful, folositi aspiratoare cu filtre speciale
inlocuiti mocheta si covoarele cu suprafete usor de curatat
limitati accesul animalelor de companie in dormitor

Dermatita atopica la copii poate fi gestionata eficient prin respectarea principiilor de tratament si a masurilor practice de ingrijire a mediului.

In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri acorda o atentie deosebita sanatatii pielii copiilor si sprijina parintii cu recomandari si indrumari utile pentru gestionarea dermatitei atopice.

Centrul-de-Pediatrie_semne-de-alarma-in-dezvoltarea-neuropsihica-a-copilului.png

Dezvoltarea neuropsihica a copilului este un aspect esential pentru sanatatea si viitorul sau. In cadrul clinicii Centrul de Pediatrie, medicii nostri urmaresc cu atentie aspectele legate de dezvoltarea neuropsihica a copiilor si pot oferi parintilor indrumare si informatii utile atunci cand exista ingrijorari.

De ce este important sa monitorizam dezvoltarea neuropsihica?

Fiecare copil este unic si se dezvolta in propriul ritm. Nu orice abatere de la standard este un motiv de ingrijorare. Totusi, atunci cand exista un tipar constant de dificultati in dezvoltare, este recomandat un consult de psihiatrie pediatrica.

Dificultatile neuropsihice pot afecta viata copilului in familie, relatiile sociale, adaptarea scolara si mai tarziu viata adulta. De aceea, identificarea timpurie a semnelor de alarma este extrem de importanta.

Semne de alarma in dezvoltarea copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani

copilul nu priveste in ochi cand i se vorbeste
nu raspunde la nume cand este strigat
pare absent, nu interactioneaza cu ceilalti
nu are cunostintele si intelegerea altor copii de aceeasi varsta
statul in sezut, mersul sau vorbitul apar intarziat
nu intelege propozitii simple
nu spune niciun cuvant la 1,5 ani
nu formuleaza propozitii de 2 cuvinte la 2 ani
nu poate fi inteles in afara familiei dupa 3 ani
are probleme de somn persistente
este in permanenta miscare comparativ cu alti copii de aceeasi varsta
plange frecvent, se supara usor si este des iritabil

Recomandarea specialistilor

Daca observati aceste semne, este indicat sa solicitati o evaluare de psihiatrie pediatrica. Interventia timpurie poate aduce beneficii majore in evolutia copilului.

Odata cu inceperea sezonului cald, creste si numarul de capuse, iar parintii se intreaba adesea ce este de facut daca gasesc o capusa pe copil. Este important de stiut ca nu trebuie sa ne panicam, insa este necesar sa actionam corect.

Riscul de infectie dupa muscatura de capusa

Prevalenta infectiei cu Borrelia burgdorferi (agentul cauzator al bolii Lyme) la capusele din Romania este estimata intre 1,5% si 11%.
Riscul de imbolnavire dupa o muscatura de capusa este redus, in special daca parazitul este depistat si indepartat in primele 48 de ore. Pentru a transmite boala, capusa are nevoie sa ramana atasata mai mult timp.

Unde se ascund capusele?

Unde se ascund capusele

Capusele prefera sa se prinda in urmatoarele zone:

pielea paroasa a capului
urechi si in jurul lor
axila
talie
zona inghinala
spatele genunchilor
interiorul ombilicului

Cum prevenim muscatura de capusa?

evitati zonele cu iarba inalta si tufisuri, unde capusele sunt frecvente
folositi haine protectoare (bluze cu maneca lunga, pantaloni lungi bagati in sosete, incaltaminte inchisa)
aplicati substante repelente impotriva capuselor (lotiuni, spray-uri etc.)

Cum se scoate corect o capusa?

Daca, in ciuda masurilor de preventie, gasiti o capusa pe copil:

pastrati-va calmul si incercati sa o scoateti cat mai repede
daca nu va puteti deplasa la un serviciu medical, folositi o pensa simpla sau o pensa speciala pentru capuse
prindeti capusa cat mai aproape de piele, la nivelul capului si trageti ferm intr-o singura miscare (nu rasuciti)

scoatere capusa

Atentie! Nu folositi flacara de bricheta, vaselina, ulei sau alte substante – acestea pot favoriza eliberarea secretiilor capusei in piele.

Dupa indepartare:

dezinfectati locul cu alcool sanitar
aruncati capusa in toaleta
monitorizati zona muscaturii in urmatoarele zile

Semne de alarma dupa muscatura de capusa

Adresati-va imediat medicului pediatru sau infectionist daca apar:

eritem cu halou alb in jurul muscaturii
febra, cefalee, oboseala marcata
dureri articulare

Muscatura de capusa la copii este frecventa in sezonul cald, dar cu masuri simple de preventie si cu o interventie corecta, riscurile pot fi reduse. Monitorizarea atenta dupa muscatura este esentiala pentru a depista din timp eventualele complicatii.

Newer Posts

Older Posts

Cum se manifesta stresul scolar

Ce ii streseaza pe copii la scoala

Cum pot parintii sa reduca stresul scolar al copiilor?

Cand este utila o consultatie de psihiatrie pediatrica

Cum se formeaza imunitatea la copii?

De ce racesc copiii atat de des la gradinita?

Cand se stabilizeaza imunitatea?

Sistemul imunitar la copii

Ce este constipatia?

Constipatia la sugari

De ce apare constipatia la copii?

Cum tratam constipatia la copii?

Masuri de tratament:

Cand trebuie sa mergem la medic pentru constipatie?

Cand este necesara evaluarea coloanei vertebrale la copil?

Diagnosticarea scoliozei la copii

De ce este importanta depistarea precoce?

Tratamentul scoliozei la copii

Cand sa va adresati medicului?

Cand mergem cu un copil bolnav la urgente?

Situatii care necesita prezentare imediata la urgenta:

Situatii care necesita consultatie pediatrica in aceeasi zi

Cand putem astepta cateva zile (1–3 zile)?

Daca starea copilului nu se amelioreaza dupa consultatie

Cum facem programare?

Cine are risc crescut de displazie de sold?

Cum se manifesta displazia de sold?

Cum se pune diagnosticul? – cum se face ecografia de șold?

Preventie si factori favorizanti

Ce este consultatia de rutina?

Ce include o consultatie de rutina?

De ce este importanta consultatia de rutina?

Cand trebuie efectuata consultatia de rutina?

Cum se manifesta dermatita atopica?

Evolutie si prognostic dermatita atopica

Tratament dermatita atopica

Alte optiuni terapeutice

Regimul alimentar si suplimentele in cazul dermatitei atopice

Masuri de evitare a alergenilor

De ce este important sa monitorizam dezvoltarea neuropsihica?

Semne de alarma in dezvoltarea copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani

Recomandarea specialistilor

Riscul de infectie dupa muscatura de capusa

Unde se ascund capusele?

Cum prevenim muscatura de capusa?

Cum se scoate corect o capusa?

Semne de alarma dupa muscatura de capusa

Articole recente

The Courses